„ZIUA ARTILERIEI ROMÂNE MODERNE”
interviu cu comandantul Brigăzii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza”,
general de brigadă dr. Florinel DAMIAN
Dan SCUTARU
Este o întrebare interesantă, de mare actualitate, în condiţiile creşterii, fără precedent, a dinamicii operaţiilor / acţiunilor. Totuşi, o să vă prezint câteva argumente după care, o să concluzionăm împreună acest subiect. În ceea ce voi prezenta, voi face referiri la două domenii de interes, respectiv domeniul acţional (structuri, doctrine, manuale etc.) şi domeniul resurselor (dotare, preocupări de cercetare, asigurarea resurselor umane).
Voi detalia principalele activităţi / acţiuni întreprinse în Forţele Terestre / Armata României, referitor la Artileria Terestră, în cadrul domeniilor menţionate mai sus.
În domeniul acţional, în conformitate cu prevederile Strategiei de Transformare a Armatei României, artileria a parcurs un drum greu, cu obstacole, uneori de natură obiectivă, alteori, de natură subiectivă. Dar, după cum ştiţi, probabil mai bine decât mine, numai ce este greu este frumos şi îţi asigură satisfacţii de natură profesională, ce nu pot fi exprimate prin cuvinte.
În primul rând, Artileria Terestră numai este demult numai o armă, este un spirit / element de echipă fără precedent, aceasta reprezintă astăzi şi va reprezenta şi în viitor un sistem de sisteme, apt să se adapteze la orice tip de operaţie, de la cele de luptă, la cele de sprijin al păcii şi până la cele de stabilitate şi sprijin.
În al II-lea rând, Sistemul Artileriei Terestre reprezintă aproximativ 35 – 40% din Sistemul Forţelor Luptătoare / Forţele Terestre, reprezentând principala componentă de sprijin de luptă a celei mai importante / numeroase categorii de forţe din Armata României.
La nivelul Sistemului Forţelor Terestre, în cadrul marilor unităţi de nivel tactic, principalele procese care se desfăşoară pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei, indiferent de tipul acesteia, sunt procesul de luare a deciziei, respectiv procesul de management al ţintelor (tactical targeting), desigur pe fondul unui suport logistic real, la nivelul cerinţelor actuale. În acest sens, afirm în cunoştinţă de cauză faptul că, prin design-ul actual al Sistemului Artileriei Terestre, acest sistem este unul din cele existente în Forţele Terestre / Armata României, care poate asigura, desigur cu limitările şi constrângerile aferente nivelului tehnologic al echipamentelor din dotare, îndeplinirea cerinţelor aferente armonizării acţionale din NATO.
Când afirm acest lucru, doresc să subliniez faptul că acest sistem este compus din: sistemul de comandă, control, comunicaţii şi informatică, sistemul de asigurare date / evaluare a efectelor, sistemul de lovire şi, nu în ultimul rând, sistemul de suport logistic.
În prezent, în Sistemul Artileriei Terestre, au avut loc transformări de substanţă şi ca să susţin această afirmaţie, vă rog să aveţi în atenţie următoarele: dacă în anul 2001, încă mai existau 22 (douăzeci şi două) de brigăzi de artilerie, astăzi mai există numai una; din 1994 şi până în prezent au fost elaborate şi puse în practică, în acord cu standardele NATO / UE, peste 250 de doctrine, manuale, instrucţiuni etc., referitoare la sistemele acestui sistem; structura tuturor unităţilor de profil este în totală armonizare cu principalele cerinţe ale Alianţei şi, nu în ultimul rând s-a elaborat şi pune în practică “Concepţia de modernizare a Sistemului de Artilerie Terestră / Forţele Terestre / Armata României”, cu aplicabilitate până în 2025.
Abordând domeniul resurselor, pot să afirm faptul că Sistemul Artileriei Terestre se află în atenţia structurilor abilitate din armata României. Când fac această afirmaţie, mă refer în special la următoarele acţiuni care asigură armonizarea 100% la standardele UE / NATO: realizarea Sistemului LAROM, începând cu 1996, ca fiind primul sistem multi-calibru dotat cu sistem automatizat de conducere a focului, de nivel subunitate – unitate şi sistem standardizat de încărcare şi transport a muniţiilor (MITCL); asamblarea în facilităţi de profil din România, în anul 2002 – 2003, a obuzierului autopropulsat uşor blindat cal. 155 mm/52 (Sistemul ATROM) şi executarea de trageri experimentale cu acesta în Poligonul CINCU; realizarea, în România, a sistemului optoelectronic de asigurare ţinte (tip ARGUS); s-a achiziţionat şi integrat total sistemul de asigurare date meteo (tip VAISALA); sunt elaborate documentele cu nevoile misiunii (DNM) / cerinţele operaţionale (DCO) şi sunt în curs de achiziţie, în funcţie de resursele financiare la dispoziţie o serie de echipamente aferente sistemelor de comandă şi control, de asigurare date, de lovire şi de suport logistic. Concomitent, în condiţiile crizei, continuăm să dispunem de un sistem educaţional, reprezentat de Şcoala de Aplicaţii pentru Forţe de Sprijin, respectiv Centrul de Pregătire al Artileriei Terestre şi Antiaeriene, în Garnizoana SIBIU, care răspunde într-o măsură acceptabilă cerinţelor şi standardelor de performanţă actuale.
În concluzie la cele afirmate, pot să spun că Sistemul Artileriei Terestre este şi va fi pentru încă multă vreme o componentă de bază în Forţele Terestre / Armata României, în condiţiile în care trebuie să fim în măsură să participăm la pregătirea şi desfăşurarea, oricărui tip de operaţii terestre, în mediul naţional / aliat / multinaţional, oriunde, indiferent de condiţiile climaterice, ziua şi noaptea, pentru apărarea intereselor naţionale şi ale Alianţei.
Sigur, la prima vedere această întrebare ar putea să aibă un răspuns inacceptabil pentru un cetăţean român, apt din punct de vedere medical, dornic să participe, chiar şi cu preţul vieţii la existenţa şi dezvoltarea ROMÂNIEI, în condiţiile actualei crize.
Aşa cum am afirmat în cadrul primului răspuns, chiar şi în condiţiile în care există numai o singură brigadă de artilerie în Armata României, Sistemul Artileriei Terestre este reprezentat, prin unităţi / subunităţi de artilerie / asigurare cu date în proporţie de 35 – 40% din Forţele Luptătoare / Forţele Terestre. Pe lângă marea unitate pe care o comand, în cadrul Sistemului Artileriei Terestre din marile unităţi / unităţi din Forţele de Manevră / Forţele Terestră mai există subunităţi de tip grupă - echipă - post de observare mobil de artilerie, pluton – secţie şi baterii, respectiv unităţi de tip batalion de artilerie şi regiment de artilerie. De asemenea, afirm faptul acest tip de subunităţi / unităţi şi unităţile brigăzii de artilerie sunt dispuse proporţional pe întreg teritoriul ţării, de la Baia Mare la Costanţa, respectiv de la Botoşani la Caracal. Din experienţa proprie, datorită, structurii, rigurozităţii, flexibilităţii, responsabilităţii şi spiritului de echipă, care stau la baza educării artileriştilor, îi face pe aceştia să fie apreciaţi şi căutaţi pentru a îndeplini funcţii de comandă şi stat major, altele decât cele de specialitate, în structurile de nivel tactic şi în cele centrale. În acest sens, doresc să vă supun spre atenţie câteva exemple de artilerişti, astfel: general-locotenent dr. Sorin IOAN este şeful Reprezentanţei Militare a României la NATO şi UE, anterior ocupând şi alte funcţii de răspundere (şef al Statului Major al Forţelor Terestre, respectiv locţiitor al şefului Statului Major General); general-maior dr. Mihai CHIRIŢĂ este seful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General; col. Dan-Florin GRECU este comandantul Bg. 81 I. Mc. / Forţele Terestre / Armata României şi, în prezent, este seniorul naţional al Contingentului din România la RC South / TO Afganistan; col. Viorel ALBĂSTROIU este locţiitor al comandantului Bg. 2 I. CRAIOVA; lt. col. Iulian BERDILĂ este comandantul B. 2 I. “CĂLUGĂRENI” şi exemplele ar putea să continue.
Din punct de vedere al instrumentelor pe care le am la îndemână pentru păstrarea, eu aş mai adăuga şi pentru promovarea, celor mai buni militari din brigada pe care o comand, pot să afirm faptul că dispun doar de posibilitatea şi în acelaşi timp de responsabilitatea de a menţine în marea unitate o atmosferă de lucru, proprie necesităţii de integrare reală în structurile UE / NATO, pe fondul unei crize economico-financiare deosebite.
Pot să afirm faptul că această schimbare nu este numai de semantică, aceasta presupune şi o serie de transformări de natură conceptual-acţională. Şi ca întăresc cele afirmate, vă prezint o serie de elemente de noutate.
În primul rând, după transformările din 2005 – 2006, toate armele / specialităţile nu au mai avut un „lider în armă”, care să coordoneze, într-o viziune unitară procesul de transformare, la această dată existând unele sincope în aplicarea unitară a prevederilor manualelor de luptă nou apărute. De asemenea, există unele diferenţe între realităţile din unităţile de artilerie şi ceea ce se face în Centrul de Pregătire al Artileriei Terestre şi Antiaeriene. Concomitent cu aceasta, datorită numărului redus de personal, a fost necesar să căutăm şi am găsit soluţia de asigurare a unui sprijin prin foc optim prin utilizarea procedeului „modularizării forţelor”.
În al II-lea rând, din punct de vedere doctrinar, este nevoie de structuri care să dispună de militari cu experienţă pentru actualizarea permanentă a Doctrinei Artileriei Terestre şi, în aceeaşi direcţie, elaborarea / modificarea / completarea manualelor de luptă în funcţie de noile cerinţele şi standardele de performanţă UE / NATO, pentru realizarea armonizării, dar şi în acord cu specificul realităţii naţionale. Consider că această responsabilitate este cea mai dificilă, dar nu imposibil de realizat.
În al III-lea rând, faptul că Bg. 8 Artilerie Mixtă s-a transformat Bg. 8 LAROM a dus, prin structura sa, la realizarea unui adevărat “sistem de sisteme” mult mai flexibil, armonizat NATO, faptul că a fost resubordonată unei structuri centrale, a impus schimbarea misiunilor ce trebuie îndeplinite, coroborat cu noi sarcini specifice, în cadrul misiunii Statului Major al Forţelor Terestre şi a Forţelor Terestre, în general.
În trecut brigada trebuia să fie în măsură să planifice şi să conducă sprijinul prin foc, în cadrul misiunilor de sprijin direct prin foc, întărire, respectiv sprijinul de reciprocitate prin foc.
În prezent şi pentru viitor, militarii din cadrul sistemului de comandă şi control al marii unităţi trebuie să fie în măsură să participe la procesul de planificare (OPP), respectiv la cel de management al ţintelor (targeting) de nivel operativ şi/sau strategic. Concomitent cu aceste activităţi / acţiuni, comandamentul marii unităţi trebuie să fie în măsură să planifice, conducă, desfăşoare şi să evalueze activităţi / acţiuni aferente sprijinului prin foc de nivel operativ şi / sau strategic, în cadrul misiunilor de sprijin general prin foc, întărirea sprijinului general prin foc, respectiv sprijinul de reciprocitate prin foc. Aceste cerinţe noi impune organizarea punctelor de comandă pe centre de conducere şi modularizarea componentelor de comandă şi control ale unităţilor subordonate, astfel încât să fie optimizată centralizarea planificării şi descentralizarea execuţiei.
În concluzie, prin locul şi rolul actual al Bg. 8 LAROM se va asigura unitatea acţională a Sistemului Artileriei Terestre, în structuri naţionale şi/sau Aliate/multinaţionale, în cadrul operaţiilor la contact, în adâncime şi în spate de nivel interarme/întrunit.
Aşa cum am prezentat în răspunsul la întrebarea anterioară, da, misiunile şi amploarea activităţilor / acţiunilor Bg. 8 LAROM vor creşte ca importanţă şi zonă de responsabilitate şi consider că le-am detaliat suficient. Totuşi, consider că nu se greşea dacă rămânea aceeaşi denumire, respectiv Brigada 8 Artilerie Mixtă.
Doresc, în cadrul acestui răspuns să subliniez faptul modificarea denumirii va duce la costuri destul de mari în condiţiile actualei crize economice. Cred că este mai eficient să cheltuim resursa financiară, la dispoziţie, pentru pregătirea cazărmilor pentru anotimpul rece, decât să o cheltuim pe hârtie, imprimante etc., necesare pentru actualizarea / modificare tuturor concepţiilor, planurilor, denumirilor onorifice, însemnelor şi obiectelor heraldice etc.
În ceea ce priveşte personalul marii unităţi, acesta nu trebuie să-şi facă probleme, deoarece: este loc pentru toţi, dar va trebui să crească şi aportul fiecăruia la optimizarea tuturor activităţilor / acţiunilor. Această cerinţă va fi îndeplinită prin conştientizarea tuturor celor care lucrează la noi în brigadă despre faptul că trebuie să fie cei mai buni, cei mai conştiincioşi, flexibili şi adaptabili pentru a face faţă oricărei situaţii.
Personalul brigăzii, în prezent, este mândru că face parte din sigura mare unitate de artilerie terestră din Armata României, dar în acelaşi timp este conştient că trebuie să fie peste ceilalţi, din unităţile / subunităţile de armă, atât din punct de vedere al cunoaşterii, al comportamentului, cât şi al altruismului şi responsabilităţii.
O întrebare foarte bună. Chiar dacă acum brigada poartă în denumire şi „LAROM”, o mare parte dintre militarii care sunt încadraţi în marea unitate sunt implicaţi, din punct de vedere conceptual, în realizarea şi funcţionarea Sistemului LAROM încă din 1996. Sigur, avem printre noi şi militari noi, dar care datorită responsabilităţii şi efortului de care au dat dovadă, şi-au însuşit cunoştinţele necesare despre sistem, s-au integrat deja în colectiv sau sunt în curs de integrare. Vedeţi, astăzi, când suntem, că dorim sau nu, în era cibernetică, utilizarea unui computer sau a unui echipament automatizat nu mai reprezintă o „fata morgana” sau „vis urât”, de care trebuie să te fereşti, el reprezintă o normalitate. Mai greu este astăzi să conştientizăm militarii despre faptul că, în anumite situaţii, trebuie să fim în măsură să planificăm şi să conducem focul, cu toate calcule ce derivă, utilizând procedurile mai vechi, care au la bază, tabelele de logaritmi, tabelele de tragere, hârtie, creion şi nemuritoarea gumă de şters.
În concluzie, obiectivul principal al comenzii brigăzii este de a participa la dezvoltarea acestui sistem şi de a fi în măsură să planificăm, conducem şi să evaluăm sprijinul prin foc, folosind atât sistemul automatizat, standard UE / NATO, cât şi pe cel neautomatizat, non-standard UE / NATO, în cadrul pregătirii şi ducerii operaţiilor în adâncime (deep), la contact (close) şi în spate (rear).
Consider că resursa umană, pe care o avem la dispoziţie, în acest moment, reprezintă componenta cea mai de preţ. Militarii care sunt încadraţi în structurile de artilerie terestră sunt în majoritate oameni responsabili, dornici de cunoaştere, disciplinaţi, cu un spirit de echipă dezvoltat şi dispuşi la efort, chiar şi în condiţii de efort maxim îndelungat, din punct de vedere fizic şi psihic. Acestea sunt principalele motive pentru care noi, cei din comanda brigăzii, suntem extrem de interesaţi pentru crearea atmosferei de lucru, propice afirmării individului şi a echipelor, dar şi pentru intervenţia la eşaloanele în drept, prin rapoarte, pentru trimiterea celor mai merituoşi la diferite cursuri şi şcoli, pentru creşterea nivelului de cultură şi pregătire a acestora.
Faptul că există numai o brigadă de acest tip în Forţele Terestre / Armata României nu creează nici un impediment în valorificarea potenţialului personalului. În acest sens, o să dau câteva exemple: în acest an au plecat 1 căpitan şi 2 locotenenţi din brigadă la 2 batalioane de artilerie din afara marii unităţi; un alt exemplu: tot în acest an a sosit în marea unitate 1 locotenent-colonel, 2 maiori şi un căpitan de artilerie din alte unităţi în brigadă.
În concluzie, eu împreună cu cei din comanda brigăzii acordăm o mare atenţie creării unei atmosfere de lucru corecte, concomitent cu asigurarea îndrumării întregului personal spre studiu, corectitudine, responsabilitate şi spirit de echipă, necesare pentru viitorul acestei mari unităţi şi a dezvoltării Sistemului Artileriei Terestre.
Aveţi dreptate, acordăm o mare atenţie, în special, ofiţerilor tineri pentru că aceştia, în fapt, reprezintă viitorul nostru. În accepţiunea noastră, dacă doreşti să ai un viitor de luat în seamă trebuie să investeşti, cu preponderenţă, în resursa umană, proces ce implică o multitudine de acţiuni / activităţi şi care, nu este tocmai uşor în condiţiile în care aceştia au o pregătire de specialitate de numai aproximativ un an. Finalitatea acestui proces de continuare a educării tinerilor ofiţeri, ca o continuare a celor învăţate în Academia Forţelor Terestre şi în Centrul de Pregătire pentru Artileria Terestră şi Antiaeriană, este ca aceştia să fie în măsură să pregătească / planifice, să desfăşoare şi să evalueze activităţile / acţiunile aferente funcţiei pe care este încadrat la nivel instruit, calificativ excelent, şi să fie în măsură ca, la ordin, să preia o funcţie imediat superioară celei pe care este încadrat şi să performeze la nivelul instruit, calificativul cel puţin satisfăcător.
Artileriştii tereştri, atât din Brigada 8 LAROM, cât şi cei din alte structuri ale acestui sistem sunt, ca de fapt întreaga Românie, membri UE şi NATO. Din acest punct de vedere pot să afirm că şi noi suntem gata în orice moment să ne servim ţara, acolo unde conducerea acesteia ne cere.
Doresc să subliniez faptul că, participarea artileriştilor la misiuni în TO, este o realitate şi o certitudine în acelaşi timp. Chiar dacă nu s-a scos în evidenţă la momentul respectiv, artileriştii au participat în cadrul unităţilor de manevră şi în subunităţi de aruncătoare în TO Irak, şi participă acum şi în TO Afganistan.
În acest moment, artileriştii selecţionează, pregătesc şi participă cu soldaţi-gradaţi voluntari, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri, separat de structurile de manevră, în Afganistan, cu Echipe de Consiliere şi Legătură (OMLT) de tip garnizoană, respectiv de tip batalion de sprijin, ca să traducem mot a mot, în fapt este batalion de artilerie, având în vedere şi noile cerinţe ale Strategiei NATO în Afganistan. În acord cu aceste cerinţe, NATO trebuie să asigure consilierea necesară Armatei Naţionale din Afganistan (ANA) pentru ca aceasta să fie în măsură, începând cu 2012, să–şi asigure cu forţele proprii apărarea naţională.
Consider că Sistemul Artileriei Terestre din Forţele Terestre / Armata României este în măsură, parţial, să participe la îndeplinirea misiunilor de sprijin direct / general prin foc al forţelor de manevră, în operaţii de menţinerea păcii / stabilitate şi sprijin, care acţionează, în acest moment, în TO, dar acest fapt presupune, în primul rând, costuri relativ însemnate.
În concluzie, pot să afirm că Sistemul Artileriei Terestre, mai ales din punct de vedere al resursei umane de care dispune, este în măsură să îndeplineacă misiunile / sarcinile specifice aferente, atât pe timp de pace, la criză, cât şi la război, fără a eluda sintagma, conform căreia “este loc şi … de mai bine”.
În final, vă rog să-mi permiteţi ca, în nume personal, cât şi în numele întregului personal, care serveşte sub drapel România, în cadrul Brigăzii 8 LAROM, cu ocazia ZILEI ARTILERIEI TERESTRE, 10 NOIEMBRIE 2010, să urăm tuturor colegilor de armă sănătate, înţelegere, responsabilitate şi nu numai satisfacţii şi succese depline în activitatea de mare importanţă pe care o desfăşoară pentru ROMÂNIA, în cadrul Armatei.
